In amintirea fratilor mei!

by

Busolele lumii sunt date peste cap. Polul nord magnetic migreaza spre Rusia.
Polul nord magnetic se deplaseaza cu o viteza uimitoare: 60 de kilometri pe an. Asa ceva nu s-a mai intamplat in istoria omenirii, spun specialistii care avertizeaza: siguranta sistemelor de transport este pusa in pericol.

Salutare tuturor!

De cateva zile a inceput Postul Pastelui care va dura pana pe 24 aprilie 2011. In comparatie cu Postul Craciunului cel care abia a inceput este mult mai sever, biserica oferind credinciosilor putine zile cand se pot ospata cu un peste si un paharel de vin.
Din punctul meu de vedere chiar daca nu am mai respectat aceasta regula, este foarte sanatos ca omul sa se abtina de la unele alimente care sunt destul de daunatoare organismului, cand sunt consumate zilnic sau excesiv. Pe de alta parte cei ce conduc biserica ortodoxa ar trebui sa inteleaga ca oamenii intampina foarte multe greutati atunci cand se hotarasc ca niste adevarati crestini, sa nu consume alimentele interzise pe perioada postului. Sunt putini aceia care mai lucreaza 8 ore pe zi si chiar si asa este destul de dificil sa-ti gatesti zilnic o mancare ce nu incalca regulile bisericesti. Au aparut in peisajul magazinelor alimentare tot felul de inlocuitori ale unor alimente dar ei sunt imbacsiti de chimicale si mai mult decat atat, au un gust jalnic. De la pateuri si cascavaluri artificiale putem gasi mai nou si sarmale de post frumos ambalate ca sa ne atraga privirea imediat. Nu stiu ce sa zic, eu sunt total debusolat in momentul de fata si deocamdata am ales sa nu ma abtin de la unele alimente caci am considerat ca prin sport si printr-un consum de fructe major, pot oferi organismului meu mai multa vitaliate decat daca as consuma „toate rahaturile alimentare” ce se gasesc in aceasta perioada pe rafturile magazinelor de specialitate. Cel mai mult conteaza sa il avem pe Dumnezeu in minte la fiecare pas facut de noi si in aceasta perioada speciala din an nu ar strica sa mai aruncam cate o privire si prin cartile sfinte caci o rugaciune citita la timpul ei, poate sa ne fie de mare ajutor in viata de zi cu zi. Sper ca in timp, Patriarhia Romana isi va reconsidera pozitia fata de cerintele ei de la credinciosii ortodoxi vis a vis de posturile de peste an. Nu trebuie sa faceti ce zic eu ci trebuie sa ascultati ce va spune duhovnicul vostru, eu doar am ales o cale de moment caci dupa cum v-am spus, nici eu nu stiu cum este mai bine. Ramaneti totusi cu credinta in suflet fata de Dumnezeu caci este cel mai important lucru si nu cred ca veti fi mustrati prea tare de acesta daca mai haliti din cand in cand alimente interzise.

In continuare as vrea sa abordez un subiect care inca reuseste sa imi rascoleasca creierul dupa foarte multi ani.
Este foarte bine ca se discuta in scoli despre istoria poporului roman dar atunci cand vine vorba de Revolutia din 1989 am asa un gust amar caci evenimentele ce au avut loc in acele zile de decembrie, ne sunt prezentate intr-un mod foarte ciudat, punand oamenii care au participat la ele, intr-o lumina mai mult decat negativa. De fapt la un moment dat chiar am avut si eu disponibilitatea sa astern pe foile unui caiet cateva memorii legate despre cum am trait acele clipe deoarece in acea perioada imi satisfaceam stagiul militar la o unitate de elita a armatei romane care avea ca misiune sa prezinte onorul sefilor de stat, ce ne vizitau tara. Dupa cateva foi am renuntat sa mai scriu pentru ca mi-am dat seama de doua lucruri:
1.Odata cu aceste memorii scrise de mine traversam din nou acea perioada neagra din viata mea si visurile horror imi reveneau mereu in minte,astfel ca singura solutie a fost sa renunt in a duce pana la capat, planul meu.
2. Mi-am dat seama ca nu am un talent de scriitor si probabil ca daca cineva va citi „opera mea” nu va intelege nimic din ce am vrut sa nuantez.
Dupa ce am incheiat subiectul mi-am propus sa nu mai dezbat cu nimeni aceasta tema dar zilele acestea am descoperit oameni care profitand de naivitatea sistemului romanesc, beneficiaza de un certificat de mare revolutionar dar cu siguranta ca daca ii intrebi, nu cunosc exact nici datele de cand a inceput pana cand s-a sfarsit razvratirea oamenilor din patura de jos impotriva unui sistem bolnav.
Eu raman la parerea ca odata ce s-a reusit inlaturarea dictatorului, s-a incheiat si asa numita „Revolutie” caci ce a urmat dupa a fost doar o lupta pentru putere intre niste oameni aparuti majoritatea dintr-o clasa a celebrei scoli „Stefan Gheorgiu” care nu au reusit sa se integreze in structurile sistemului comunist si care au suferit mereu de o frustrare enorma din acest motiv.
Eu nu cred ca merita cineva certificatul de revolutionar caci nu am avut fapte concrete ale unor oameni despre care se poate spune ca au pus umarul la inlaturarea regimului de atunci. Cand se intampla un accident de munca si au loc decese in urma acestuia, mereu cei care au parasit lumea celor vii sunt gasiti vinovati, la fel si cand cineva decide sa isi puna capat zilelor din cauza conditiilor mizere de viata este raspunzator pentru disparitia sa dar cand niste oameni ce au avut tupeul sa infrunte un sistem care ne-a tinut in intuneric mai bine de 40 de ani, de ce sunt considerati ca fiind nechibzuiti ca au ales aceasta cale de protest?
Familiile acestor oameni ar trebui recompensate nu cineva ce a stat in casa si a urmarit sirul evenimentelor la televizor si dintr-o pura intamplare s-a trezit ca nu i-ar strica un carnetel cu ajutorul caruia sa i se deschida multe usi.
Poarta raiului sper ca va ramane ferecata mereu pentru aceste persoane si chiar daca eu nu sunt in masura sa judec faptele lor, pot sa afirm cu mana pe inima ca daca s-ar intoarce timpul inapoi nu as ezita sa schimb istoria. Mai multe nu pot sa spun caci totusi, acesta este un blog nu un site unde lumea este instigata la violenta dar in memoria tuturor colegilor mei care au fost alaturi de mine in acele zile cumplite de sfarsit de decembrie, am decis ca sa imi exprim un punct de vedere fata de marea revolutie romana(nici macar nu pot sa scriu cuvintele cu litere mari) si celor disparuti sa le promit ca ii voi avea mereu in memorie ca fiind frati de-ai mei cazuti la datorie pentru o cauza…nobila(??!!). Dumnezeu sa va odihneasca trupurile!
Pe maine.

Un răspuns to “In amintirea fratilor mei!”

  1. Simona Grozavu Says:

    Cu adevarat pot sa spuna ce au simtit si trait in acele zile numai acei ce au fost in focul evenimentelor. Moartea alegand pe cei de langa tine, f. tineri, e realitate cruda, de care nu te poti ascunde, nu poti fugi, pt ca ai jurat sa-ti aperi patria, chiar daca poate nici nu mai stiai pe cine si de cine aperi….
    Cred ca acest adevar trait de acesti tineri nu va iesi niciodata la iveala, ramane ingropat in sufletele lor, cosmarul si maturizarea fortata de imprejurari…prea dureroase de retrait, fie si macar in gand!
    Nu ar trebui patata memoria lor, mai bine s-ar pastra tacerea…decat demagogie!
    CINSTE CELOR CARE AU SUPRAVIETUIT SI DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA PE CEI JERTFITI!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: