Poezie de primavara !

by

PRIMĂVARĂ ÎN GLUMĂ

Ger târziu de primăvară,

Ger uitat de iarna sură

Prin zăvoiul zgribulit,

Cu omătul netopit.

.

Pe sub tufe de răsură,

A adus cu el aseară

Vânt din munte,

Ploi mărunte,

Grindină cât un grăunte

Şi trei fagi, aşa-ntr-o doară.

.

A trecut pe ulicioară

Şi s-a dus

Pe deal în sus,

Şi pe geamuri mi-a lăsat

Fir de ferigă presat,

Flori de zahăr, stele reci

Şi căsuţe de culbeci.

.

Şi-n lumina dimineţii,

Geamurile mele par

File dintr-un vechi ierbar,

Unde-ar fi presat băieţii

Ierburi nalte şi-nfoiate,

Albe flori înfrigurate,

Adormite-n fund de lacuri

Din răscrucea altor veacuri.

……………….

SE TOPEŞTE BRUMA-N SOARE

Se topeşte bruma-n soare…

Prin grădini,

Pe lilieci,

Stau ciorchini

De muguri plini,

Crisalide verzi din care

Scoate-n vânt corniţe reci

Frunza verii viitoare…

……………….

DIN SĂMÂNŢĂ DE ARŢAR

Din sămânţă de arţar

(Ştii c-avea drept aripioare

Solzi subţiri de chihlimbar?)

Printre bulgări se arată

Pui de copăcel sălbatic,

Frunză crudă şi crestată,

Parcă-ntinde un buratic,

Ca să vadă dacă-i cald,

O lăbuţă răsfirată

De smarald…

……………….

E PRIMĂVARĂ IAR…

Azi am văzut întâia rândunică:

O slovă ascuţită, subţirică,

Cu care mâna nu ştiu cui

Însamnă pe albastrul cerului

Că iar e primăvară.

.

(A câta oară?)

De-un băieţel sălbatec şi hoinar

Ce se juca pe sub fereastra mea

Călare pe căluţu-i de nuia.

.

Era copil străin, al nimănui,

Cu ghete rupte, cu hăinuţă veche,

Dar îşi punea căciula pe-o ureche,

Plesnea din bici şi fluiera haihui,

De parcă drumul tot era al lui.

.

Într-un târziu, –

Pe-o zi din altă primăvară,

Când vântul dulce clătina copaci

Cu frunză rară, –

Am întâlnit o-ngropăciune de săraci:

.

Trecea copilul, legănat, într-un sicriu,

Ţinea cruciş pe piept mânuţe mici,

Nu mai avea căluţ, nu mai plesnea din bici…

Deasupra-i, cerul cald şi străveziu

În îmbia-n zadar cu rândunici.

.

Şi-acum, când toţi ai lui l-or fi uitat,

Când pe mormântul mic s-o fi uscat

Şi cel din urmă fie de tămâioară, –

Eu l-am văzut trecând în primăvară

Călare pe căluţu-i de nuia,

Şi i-am trimis, de la fereastra mea,

Acelaşi zâmbet – ca odinioară.

……………….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: