Parada lipitanilor la herghelia de la Sambata de jos !!

by

Sambata 25 aprilie s-a desfasurat o frumoasa parada a cailor din rasa lipitan la herghelia de la Sambata de jos ! Cu ajutorul fotoreporterului lawrence va ofer cateva poze nu inainte de a face o descriere a locului unde a avut loc acest eveniment.Apele curate ale raului Sambata, care strabate locurile pe care se afla herghelia, adapa vara lipitanii a caror rasa face parte din patrimoniul cultural european. Sobri si vigurosi, lipitanii de la Sambata traiesc la 820 de metri altitudine, in Tara lui Negru Voda, iar performantele lor au facut inconjurul lumii.Armasarii de la Sambata de Jos sunt mandria doctorului veterinar Cosmin Dragan, care este seful celei mai mari herghelii de lipitani din Europa. Peste trei sute de cai sunt vazuti zilnic de Dragan care, la primele ore ale diminetii, porneste spre grajdurile supravegheate de peste 40 de ingrijitori ca sa verifice daca totul este in ordine. Aici se lucreaza la foc continuu, deoarece caii trebuie sa manance de noua ori in 24 de ore, iar paiele se schimba in cele 12 grajduri de cateva ori pe zi, inainte ca animalele sa fie hranite ori scoase la antrenament.

„For­ma­rea si con­soli­darea rasei li­pi­tan au durat aproape trei su­te de ani, iar la Sam­bata caii cresc acum dupa standardele euro­pene. Ei sunt hraniti natural cu fanuri de diverse sortimente, ovaz sau furaje concentrate, recoltate de pe cele 526 de hectare care se afla in administrarea proprie a hergheliei”, spune Cosmin Dragan.
Animalele sunt atent supravegheate de medici veteri­nari. Exista programe de preventie, dar si situatii in care, din cauza neglijentei in­gri­jitorilor, animalele sunt hranite neco­respunzator si pot face colici, boala care poate fi mortala.Din anul 2002, herghelia are in administrare peste 500 de hectare de pe care se obtine hrana necesara cailor.

Fan fara chimicale, apa proaspata si aer curat

De pe cele 424 de hectare de pasune se recolteaza in medie, anual, aproape 700 de tone de concentrate si furaje fibroase, care sunt curate, fara chimicale. Apa pe care o beau caii este scoasa din trei puturi care se afla, de asemenea, in proprietatea hergheliei, iar raul Sambata este, vara, gazda lipitanilor care se bucura, in egala masura, si de aerul curat al muntelui. Arbori seculari se afla in aceasta zona, iar temperaturile nu urca in luna august mai sus de 28 de grade Celsius.

Clima din Tara Fagarasului este asemanatoare cu cea de pe meleagurile de pe care provine rasa lipitana. Tocmai de aceea, contele de Brukenthal a hotarat sa creasca lipitani la Sambata. Lipitanii sunt, in general, cai sanatosi care, daca sunt ingrijiti si hraniti corespunzator, sunt apti de munca cel putin 30 de ani. Mediul in care traiesc, aerul, apa si hrana biologica au o importanta deosebita in cresterea si dezvoltarea acestor animale care au primit, de multe ori, medalii de aur si diplome de onoare la concursurile internationale.

O zi din viata unui lipitan

Lipitanii de la Sambata se trezesc cu noaptea in cap, pentru ca, la ora 4.00 primesc, asa cum spune doctorul Dragan, primul tain. Apoi, la nici patru ceasuri distanta, caii mananca din nou! De noua ori pe zi ingrijitorii nu mai prididesc sa le umple jgheaburile cu apa si nutret, sa-i spele si sa-i tesale. Lipitanii se ataseaza de oamenii care ii ingrijesc si ii recunosc dupa voce.

Se lasa usor atunci cand li se pune capastrul, deoarece stiu ca vor fi dusi la plimbare. Cea mai mare bucurie a acestor animale este sa goneasca pe terenurile din fata grajdurilor, unde se antreneaza inhamati la atelaje ori sunt lasati sa alerge si sa-si ridice spectaculos copitele in aer. Lipitanii din Fagaras au parte de hrana si aer curat, ferma de elita de la Sambata de Jos fiind locul in care au crescut si au facut performanta generatii la rand. Sunt faimosi prin vioiciune si blandete, eleganta tinutei si adaptabilitatea fiind trasaturi specifice ale acestei rase.

Caii dau spectacole langa castelul Brukenthal

Caii lipitani aduna pe mosia lor de la Sambata de Jos multi vizitatori. Turisti romani si straini vin aici sa vada spectacole la cerere care sunt regizate de dresori profesionisti si dureaza chiar si o ora. Demonstratiile de dresaj fac mai ales deliciul copiilor, iar in trasurile la care sunt inhamati doi sau patru cai se pot face plimbari, la un pret rezonabil, in zonele invecinate sau intr-o padure special amenajata, ce se afla la patru kilometri distanta de grajdurile hergheliei.

Se organizeaza concursuri si cursuri de calarie, iar castelul Brukenthal, in stil baroc, care dateaza din secolul al XVIII-lea, si face parte din activele hergheliei, este un punct turistic important. Acest castel va fi transformat in curand intr-un muzeu al calului lipitan, datorita unor investitii care vor fi facute de catre Regia Nationala Romsilva. Proiectul va fi dezvoltat in parteneriat public-privat. In acest scop, vor fi accesate si fonduri europene.

Lipitanul, cal imperial

In Tara Fagarasului cresc lipitani albi, negri sau patati, cu mers viguros, dornici de multa miscare, care isi poarta pieptul puternic si larg, mostenit de la stramosii lor, caii Berberi, despre care primele marturii istorice vin din anul 800 e.n. Berberii au fost adusi in Spania de catre maurii originari din Africa de Nord. Acesti armasari au fost incrucisati cu caii din Podisul Karst si au fost folositi de romani la tractiunea carelor de curse, in intrecerile sportive, dar si in razboaie.

Rasa lipitana isi trage numele de la satul Lipizza de langa Trieste, care se afla in Imperiul austro-ungar, unde, in anul 1580, arhiducele Charles al II-lea, fiul imparatului de atunci al Austriei, Ferdinand I, a infiintat o herghelie menita sa dea curtii imperiale austriece cei mai buni bidivii vazuti vreodata. Noua armasari adusi din Spania si 24 de iepe au constituit nucleul de formare a acestei rase.

Lipitanul este un cal imperial care atinge peste 500 de kilograme, are o privire vioaie, gatul musculos, iar coama si coada sunt deosebit de frumoase. Lipitanul mosteneste de la stramosii sai mersuri caracteristice si este socotit un cal de dresaj de inalta scoala. Domeniile de excelenta ale lipitanului sunt dresajul academic si atelajul.

Herghelia sambetenilor, celebra in lume

Herghelia de cai lipitani de la Sambata de Jos, judetul Brasov, apartine acum Directiei Silvice Brasov. A fost infiintata insa in anul 1874 pe domeniul contelui Johanes de Brukenthal, care arendase la vremea aceea un teren de aproximativ 3.200 de hectare de la imparateasa Maria Tereza, pentru o perioada de 99 de ani. Au fost adusi atunci cinci armasari de prasila, 76 de iepe si 59 de manji.

In Primul Razboi Mondial insa tot efectivul de cabaline a fost stramutat la Babolna, in anul 1913, dar in 1920 statul roman reinfiinteaza, la Sambata de Jos, in aceleasi grajduri ridicate de contele de Brukenthal, herghelia de lipitani. Au fost adusi pentru reproducere trei armasari si 22 de iepe-mame. Nucleul initial nu era insa de calitate, deoarece animalele fusesera luate de la diversi crescatori particulari.

De-a lungul timpului rasa a fost imbunatatita, iar herghelia a inceput sa redevina celebra. Numarul maxim de cai lipitani a fost inregistrat in anul 1970, cand efectivul numara 987 de capete. In prezent, la Sambata de Jos se afla 332 de exemplare, dintre care 60 de armasari de monta publica. In Sambata, herghelia are in administrare 12 grajduri, magazii de furaje, fanare si locuinte de serviciu.

Peste 40 de ingrijitori se ocupa zi si noapte de armasarii lipitani, care au nevoie de conditii speciale de igiena si hrana. Cei care vor sa vada caii de la Sambata pot inchiria pentru plimbare trasuri sau pot asista la antrenamente.dscn01781dscn0180dscn0204dscn0107dscn0108dscn0111dscn0126dscn0135dscn0137dscn0140dscn0141dscn0158dscn0170o veste buna .se pare ca s-au inceput lucrarile de restaurare a castelului.dscn0174dscn0220dscn0221dscn0223 paraul Sambata care taie herghelia in doua dscn0238programul de vizitare a herghelieidscn0239

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: